O nouă forță a naturii, descoperită – Cum redefinește umanitatea Pământul, dezvăluit de un studiu amplu

Într-o epocă definită de transformări radicale ale mediului înconjurător, cercetătorul Erle Ellis de la Universitatea din Maryland, Baltimore County, aduce în lumina reflectoarelor modul în care practicile culturale umane au modelat ecosistemele de-a lungul istoriei. De la utilizarea focului până la dezvoltarea lanțurilor globale de aprovizionare, Ellis argumentează necesitatea ca societatea umană să-și valorifice capacitățile sociale și culturale pentru a coexista sustenabil cu natura, subliniind cooperarea și reimaginarea relației noastre cu mediul pentru un viitor mai bun.

Evoluția practicilor culturale

Ellis, profesor de geografie și sisteme de mediu, sintetizează studii interdisciplinare care acoperă arheologia, ecologia, antropologia și teoria evoluționistă, pentru a explica cum practicile culturale au permis societăților să dezvolte capacități fără precedent de a transforma sistemele ecologice care le susțin. De la simpla utilizare a focului pentru gătit și gestionarea vegetației, la tehnologiile și instituțiile care susțin agricultura intensivă, societățile tot mai urbanizate și lanțurile globale de aprovizionare, societățile umane și-au dezvoltat capacitățile sociale, culturale și ecologice pentru a remodela planeta și a prospera în acest proces, scrie publicația ScitechDaily. citând un studiu publicat de către The Royal Society.

Vezi și: Ultimii opt ani au fost cei mai fierbinți înregistrați vreodată pe Pământ: ce înseamnă asta, cum ne afectează încălzirea globală

Provocările antropocenului

Ellis, un cercetător de frunte în studiul Antropocenului – era geologică actuală definită de transformarea umană a planetei – și fondatorul Laboratorului de Antroecologie, subliniază impactul negativ al acestor avansuri asupra restului vieții pe Pământ: de la schimbările climatice, la dispariția speciilor și poluarea tot mai răspândită. Aceste provocări de mediu ale Antropocenului cer acțiuni decisive pentru un viitor mai bun atât pentru oameni, cât și pentru restul naturii.

Îndemn către un viitor mai bun

Contrar ideii că Antropocenul reprezintă o criză de mediu, Ellis susține că, atunci când oamenii colaborează, pot schimba lumea în bine. Eficiența în modelarea unui viitor mai bun pe termen lung necesită valorificarea acestor eforturi prin capacitățile sociale neegalate ale societăților umane și împuternicirea aplicării lor prin aspirații umane larg împărtășite.

Conectarea cu natură și unii cu alții

Ellis evaluează limitele științelor naturale în a anticipa și gestiona schimbările transformaționale fără precedent în societăți, medii și interacțiuni, caracteristice condiției Antropocenului. Capacitățile sociale și culturale, sprijinite de instituții, practici și narațiuni care facilitează eforturile cooperative, sunt cele care au permis întotdeauna societăților umane să supraviețuiască și chiar să prospere în condiții de mediu dificile.

Vezi și: Planeta se schimbă și nu în bine. Pragul critic pe care l-a depășit încălzirea globală, vom „fierbe la foc mic”

Reconectarea și reconcilierea cu trecutul

„Reaccentuarea relațiilor de rudenie între toate ființele vii — moștenirea noastră evolutivă comună — este un început,” împărtășește Ellis, evidențiind noi modalități de a conecta oamenii cu natura, de la teledetecție și webcam-uri, la aplicații de natură, rezerve de conservare comunitare, rețele de coridoare și ecoturism. Aspirațiile pentru un viitor mai bun trebuie, de asemenea, să facă pace cu trecutul prin restaurarea suveranității indigene și tradiționale asupra terenurilor și apelor.

Ellis subliniază că capacitățile societale de a modela un viitor mult mai bun decât cel actual există de decenii. Cheia pentru activarea lor este motivarea implementării lor prin creșterea conștientizării publice că aceste capacități există și pot fi implementate cu succes prin puterea planetară fără precedent a aspirațiilor noastre umane comune de a trăi într-o lume mai bună.

Vezi și: De ce nu simțim rotația Pământului, în ciuda vitezei amețitoare: Explicația oamenilor de știință